Alături de sigilare, tratamentul cu fluor este cea mai eficientă și sigură metodă de prevenire a cariei dentare. Aceste metode profilactice pot reduce cu până la 95% apariția cariei dentare.

Fluorul acționează asemeni unui scut ce protejează dinții împotriva atacului acid cauzat de placa bacteriană, având chiar abilitatea de a opri, în anumite situații, evoluția carioasă.

Ce este mai exact fluorul?

Fluorul este un ion electronegativ, fiind extrem de reactiv și se găsește în natură doar sub formă de săruri minerale. Este al 13-lea cel mai abundent element din sol, se găsește de asemena în apă și în alimente.

Combinațiile fluorului cu sodiu și calciu care sunt utile în protecția și dezvoltarea dentară, precum și în igiena orală, se găsesc în apa de băut, pasta de dinți, apa de gură etc.

Câtă nevoie are organismul nostru de fluor?

Fluorul este localizat în organism la nivelul tendoanelor, al oaselor şi al dinţilor. Studiile au arătat că ionul de fluor are rolul de a apăra smalțul împotriva cariilor dentare. În urma unor cercetări realizate în 1930, s-a determinat reducerea cu 66% a cariilor dentare la persoanele ce au crescut consumând apă fluorizată. Fluorizarea apei a fost asociată cu scăderea numărului de carii atât la copii, cât și la adulți, însă utilizarea pe cale generală a fluorului trebuie făcută cu mare atenție, deoarece dozarea excesivă poate fi nocivă pentru organism. Supradozarea este reprezentată de un consum de peste 0,1 mg/kg.

Aportul de fluor poate fi reprezentat de consumul de apă și diverse alimente ce conțin fluor: utilizarea apei de gură și a pastei de dinți cu fluor care pot fi ingerate accidental, tratament sistemic cu pastile de fluor, etc.
Sursele de fluor sunt variate, iar dozajul din alimente și produse pentru igiena dentară și orală este greu de controlat. De aceea în cazul în care se optează pentru administrarea sistemică, ea trebuie facută cu discernământ pentru a evita supradozarea.

Necesarul zilnic de fluor pentru prevenția cariei dentare este: 0,25 mg între 6 luni și 3 ani, 0,50 mg între 3 și 6 ani și 1 mg între 6 și 13 ani.

În situația unei supradozări accidentale se recomandă administrarea laptelui și a carbonatului de calciu pentru absorbția intestinală mai lentă a fluorului.

Cum ajută fluorul dinții să se apere de carie?

Smalțul conține hidroxiapatită de calciu, iar în urma administrării de fluor, ionul de fluor înlocuiește ionul de hidroxid, rezultând fluorapatita de calciu, o structură mult mai rezistentă și mai stabilă la atacul acizilor din cavitatea bucală.

Fluorul inițiază remineralizarea dinților și se absoarbe pe suprafața smalțului acolo unde acesta e demineralizat. Prezența fluorului pe suprafața dintelui atrage ionii de calciu, rezultând formarea unei matrici mai solide.

Fluorul poate crește rezistența dinților la carii prin fluorapatita de calciu care este mai rezistentă la atacul acid.

Fluorul inhibă capacitatea bacteriilor de a forma acizi. Bacteriile vor consuma mai puțin zahăr, din cauza prezenței fluorului, rezultând mai puțini acizi care vor produce demineralizarea smalțului.

Cum administrăm fluorul pentru prevenirea cariei dentare?

Utilizarea corectă a produselor pentru igiena dentară ce conțin fluor, alături de igienizări regulate în cabinetul stomatologic, însoțite de aplicații topice a unor paste sau geluri ce conțin fluor, reprezintă metoda sigură de succes pentru combaterea cariei dentare.

Ce fel de pastă de dinți se recomandă copiilor?

Pentru copiii mai mici de 2 ani este recomandat periajul zilnic, de două ori pe zi de la apariția primului dințisor temporar, cu pastă de dinți cu flour pentru copii. Este importantă cantitatea aplicată pe periuța dentară, care trebuie să fie foarte mică, de dimensiunea unui bob de orez.

Pastele de dinți pentru copii au un conținut de sub 600 ppm fluor. Pentru copiii de până la 5 ani, care nu știu să scuipe, această pastă de dinți este mai sigură, deoarece are un conținut foarte scăzut de fluor, astfel încât chiar dacă este înghițită nu reprezintă un pericol de supradozare. Periajul se realizează cu o cantitate foarte mică de pastă, sub supravegherea unuia dintre părinți pentru a evita pe cât posibil înghițirea ei.

După vârsta de 6 ani se poate folosi pasta de dinți cu un conținut de 1,000 ppm-1,100 ppm fluor pentru prevenția cariei dentare. Cantitatea de pastă pentru periaj nu trebuie să depășească dimensiunea unui bob de mazăre.

Ce este fluorizarea și cum se efectuează în cabinetul stomatologic?

În acord cu Academia Americană de Stomatologie Pediatrică, tratamentul de fluorizare cu paste și geluri aplicat în cabinetul stomatologic este eficient pentru scăderea riscului de apariție al cariei, mai ales pentru cei predispuși la acestă afecțiune dentară.

Nivelul mai crescut de fluor care se găsește în pastele și gelurile de fluorizare în cabinet, formează un strat de protecție cu fluor pe suprafața dentară. Fluorul se elibereză în momentul în care PH-ul salivar scade, împiedicând astfel activitatea bacteriană și remineralizând smalțul.

Produsele profesionale de fluorizare au abilitatea de a remineraliza smalțul acolo unde acesta a fost afectat de aciditatea plăcii bacteriene. Smalțul afectat în acest fel, se poate prezenta sub forma unor pete albe, crețoase, fiind demineralizat și reprezintă o formă incipientă de carie dentară.

Pentru prevenirea cariei dentare sunt recomandate ședințe de fluorizare în cabinet cu o frecvență de 2-4 ori pe an, în funcție de predispoziția la carii.

Ce este fluoroza dentară?

Fluoroza dentară reprezintă modificarea structurii și aspectului smalțului dentar ca urmare a consumului excesiv de fluor în perioada 1-8 ani, atunci când dinții permanenți se găsesc în faza de formare și dezvoltare intraosoasă.

Modificările din structura smalțului sunt mai mici sau mai mari în funcție de gravitatea fluorozei. Acestea se pot manifesta fie sub forma unor mici pete sau linii albe, fie sub forma unor zone extinse albe, crețoase pe suprafața dentară.

În cazurile de fluoroza ușoară, dintele are o structură sănătoasă, cu un grad mare de mineralizare, singura modificare fiind cea estetică dată de petele albe. Pe masură ce severitatea fluorozei crește, smalțul dentar suferă un alt tip de modificare, și anume hipomineralizarea. Asfel smalțul are un aspect alb crețos, fără luciu, poros, friabil, dintele fiind expus atacului acid și apariției cariei dentare.

Exemplu de fluoroză dentară

Cum putem trata fluoroza dentară?

Modificările apărute în structura smalțului sunt ireversibile. În funcție de tipul și gradul leziunilor se poate interveni cu diverse metode de tratament.

Se pot utiliza anumite lacuri speciale, infiltrante, care au menirea de a trata leziunile odontale incipiente fără a mai fi nevoie de folosirea instrumentelor rotative. Aceste produse au capacitatea de a trata atât zonele demineralizate de smalț cât și petele albe, acolo unde smalțul este integru, neafectat.

Atunci când structura dentară este pierdută, se pot realiza tratamente de restaure cu materiale compozite ce înlocuiesc țesutul dentar pierdut și refac estetica dentară.

Cum putem preveni fluoroza dentară?

Riscul de a dezvolta fluoroză dentară este mai mare până la vârsta de 8 ani, perioadă în care dinții se găsesc în formare, intraosos.

Copii de până la 3 ani

• academia Americana de Stomatologie Pediatrica recomandă hrănirea nou-născutului la sân. Laptele matern conține o cantitate foarte mică de fluor, chiar dacă mama a ingerat mai mult din diverse surse
• dacă noul născut este hrănit cu lapte praf, este recomandat ca acesta să fie preparat cu apă neionizată sau demineralizată
• periajul dentar se realizează de la apariția primului dințisor, însă cu grijă pentru a evita înghițirea pastei de dinți de către copil
• folosirea unei cantități foarte mici de pastă de dinți

Copii între 3 și 8 ani

• dozarea cantiății de pastă de dinți pentru copiii între 3 și 6 ani (cât un bob de mazăre) și supravegherea în timpul periajului dentar
• dacă se optează pentru fluorizare sistemică aceasta trebuie făcută cu precizie pentru a evita supradozarea
• nu este indicată folosirea apei de gură cu fluor, deoarece poate fi înghițită foarte ușor de către copii

Copii mai mari de 8 ani

• evitarea înghițirii pastei de dinți și a apelor de gură
• respectarea precisă a dozelor, dacă se realizează fluorizare sistemică